Guvernul a aprobat în ședința de ieri ˝Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023˝. Documentul a fost prezentat de consilierul premierului Florin Cîțu pe probleme de combatere a antisemitismului și xenofobiei, Alexandru Muraru, care susține că decizia executivului se bazează pe o declarație adoptată de Consiliul Uniunii Europene în 2018 cu privire la acest flagel.

În introducerea documentului, autorii își motivează demersul cu câteva exemple de incidente înregistrate în câteva țări din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii:

Incidente violente, precum atacurile împotriva Muzeului Evreiesc din Bruxelles (2014), a magazinului kasher din Paris (2015), a sinagogii din Copenhaga (2015), a sinagogii din Pittsburgh (2018), a sinagogii din Halle (2019), precum și confruntările violente din Charlottesville (2017), atacul rasist din Hanau (2020) și altele, au șocat opinia publică mondială în ultimii ani.

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023

Programul demarat de Guvernul României își propune să combată mai curând riscul de apariție în viitor a unor manifestări extremiste. În introducerea Strategiei se arată că până în momentul de față, asemenea atitudini sau acțiuni au fost identificate doar sporadic și în forme de manifestare individuală.

În România, deși nu au fost înregistrate acte de violență care să conducă la pierderea de vieți omenești, există riscul ca pe viitor să apară o creștere a faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și mai ales a discursului instigator la ură, care se propagă în mod accelerat mai ales pe rețelele de socializare. Pe teritoriul României au fost înregistrate acte de vandalism asupra unor instituții și cimitire evreiești, graffiti cu sloganuri naziste, neo-legionare, antisemite și rasiste, incidente izolate de violență fizică pe bază etnică, manifestări sporadice locale anti-imigrație, scandări rasiste și proliferarea, în mediul online, a unor mesaje rasiste, radicale, xenofobe care instigă la ură împotriva celor care sunt percepuți a fi diferiți din punct de vedere etnic, religios, lingvistic sau cultural.

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023

Întrebat în mod explicit dacă antisemitismul este un fenomen în România, Muraru evită un răspuns clar și preferă să vorbească despre manifestările acestui flagel la nivel global.

PROGRAMA ȘCOLARĂ VA FI EVALUATĂ ȘI REVIZUITĂ PENTRU A FI CONFORMĂ CU SPIRITUL STRATEGIEI

Fiind prima Strategie națională în acest domeniu, documentul își propune să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, prin:
– îmbunătățirea colectării de date despre aceste fenomene în România
– evaluarea legislației actuale pentru identificarea eventualelor lacune și pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora
– evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicați în procesul de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (ofițeri de poliție, procurori, judecători) și actualizarea acestor programe dacă va fi cazul
– evaluarea programelor școlare actuale și revizuirea acestora
– dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească
– intensificarea implicării României în eforturile internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură

Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023

O ISTORIC: O DECLARAȚIE SOLEMNĂ A CAMEREI DEPUTAȚILOR, BAZATĂ PE UN INCIDENT NECLARIFICAT

Unul dintre cele mai mediatizate incidente cu conotații antisemite s-a petrecut la sfârșitul lunii martie. Atunci, Actrița Maia Morgenstern a postat pe pagina personală de Facebook un mesaj de amenințare pe care l-ar fi primit pe mail. Textul scrisorii electronice era o înlănțuire de amenințări cu moartea și de jigniri la adresa actriței, Teatrului Evreiesc de Stat și comunității evreiești din România. În mai puțin de două zile, forțele de ordine au reținut un tânăr pe care l-au pus sub acuzare, dar pe care nu l-au reținut, din cauză că ar avea probleme psihice. El a fost pus sub control judiciar pe toată perioada anchetei. În afară de un comunicat laconic și lipsit de orice fel de informație relevantă, autoritățile nu au mai clarificat niciun aspect legat de incident, chiar dacă acesta a stârnit un scandal uriaș și a constituit motivația pentru o serie de acuzații la adresa societății românești, despre care s-a afirmat că tolerează discursul antisemit. Mai mult, Camera Deputaților a adoptat o Declarație oficială de condamnare a ˝manifestărilor antisemite și xenofobe˝, în care se evoca inclusiv mesajul de amenințare la adresa Maiei Morgenstern.

TEXTUL MESAJULUI DE AMENINȚARE: AGRAMAT, INEPT ȘI ILOGIC

Mesajul care a declanșat scandalul în cazul Maia Morgenstern ridică semne serioase de întrebare cu privire la sorgintea sa și la autor. În primul rând este de o violență extremă, cel puțin neobișnuită pentru climatul general actual din țara noastră. Amenințările cu execuția sau cu torturi de inspirație medievală fac notă discordantă cu motivația invocată de autor. Aparent, explozia de furie ar fi fost provocată de jignirea unui prieten al autorului, dar referirea este la fel de neclară ca întreg mesajul. Apoi, formulările utilizate în text arată că autorul este complet străin de limba română:

˝tipa asta nenorocită˝
˝O să-ți spun că acest jidanca are zilele ei numărate˝
˝Teatrului vostru idiot de idiș˝
¨Până când escapada ei murdară de viață va fi complet întoarsă pe dos˝
˝adun o mică comunitate de oameni cu minte similară…˝

Mesajul de amenințare la adresa Maiei Morgenstern

Formulările de mai sus, alături de multe altele din mesaj sunt traduse în mod evident cu o aplicație web, cel mai probabil din limba engleză. Este de neimaginat că un vorbitor de română ar putea redacta asemenea exprimări, indiferent de gradul de pregătire. Nici aici, nimeni din rândul autorităților nu a avut vreo suspiciune și nu a pus la îndoială autenticitatea și seriozitatea mesajului. Alexandru Muraru, unul dintre cei mai vocali susținători ai tezei antisemitismului din societatea românească, dă un răspuns surprinzător de neclar unei întrebări cu subiect și predicat:

38 DE MILIOANE DE EURO DIN PNRR VOR FI DESTINAȚI CONSTRUIRII DE MUZEE CU TEMATICĂ MEMORIALĂ

Două muzee vor fi operaționalizate în România, în perioada următoare, cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. 
Este vorba de Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România și Memorialul “Închisoarea tăcerii” din Râmnicu Sărat.
În cazul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România, a fost desemnat proiectul câștigător în cadrul concursului de soluții organizat pentru amenajarea expoziției permanente și imobilului care găzduiește sediul acestuia. Muzeul va funcționa în clădirea Banloc-Goodrich, situată pe Calea Victoriei nr. 218, după transferul acesteia, prin Legea nr. 174 din 2019, în administrarea Institutului “Elie Wiesel”.
Este important de menționat efortul făcut de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, fiind practic promotorul acestui obiectiv. În urma demersurilor pe care le-am inițiat în calitate de Reprezentant Special al Guvernului pe lângă Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, această investiție, în valoare estimată de 38.7 milioane euro, va fi prinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Deputat PNL Alexandru Muraru – Comunicat de presă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.